Cu doar 7 zile in urma…parcurgeam drumul spre clinica cu inima batand nebuneste- insa nu, nu frematand de emotie la exterior-ci tacuta si concentrata ca inaintea unui mare examen, vizualizand parcursul ce ma astepta pana cand imi puteam tine copila in brate. Mangaind rotunjimea lunara a burticii pentru ultimele dati, imaginandu-mi acest canal ce se deschide miraculos inlauntrul tau pentru a scoate la lumina ce ai plamadit- binecuvantata industrie- timp de noua luni!

Momentul in care esti la capatul puterilor si micuta isi face intrarea pe lume cu un tipat viguros, in secunda urmatoare cuibarita la pieptul tau inca in pozitia fetala, concretizare minunata, surprinzatoare- carne din carnea ta- are fara indoiala ceva sublim, aproape mistic. Orice durere dispare magic, si sangele iti pulseaza vulcanic in vene, impins tumultuos de pura beatitudine lichefiata, arzatoare. Apoi “o baie de recunostinta”: divinitatii, celor din jur, ai vrea sa multumesti tuturor, la oricine a contribuit la infaptuirea miracolului nasterii!

Beneficiile nasterii naturale (mai multe despre propria mea experienta intr-un articol urmator) au fost in cazul meu o nebanuita energie si stare de bine intr-un timp foarte scurt: inca o data m-am simtit binecuvantata ca m-am putut ocupa imediat de puiul meu, si dupa doua zile in clinica (am nascut joi amiaza, sambata la pranz am iesit) ne indreptam deja spre casa. Cu vlastarul care-mi parea de infinita fragilitate, ousorul nostru Fabergé in brate, sa fii acasa dupa lunga asteptare (40 de saptamani si 6 zile!) ne-a daruit alte emotii si primele temeri: suntem parinti in toata regula, de tinut piept la navala de responsabilitati!

Senzatii stranii noaptea, intr-o stare de semiveghe (intre alaptat, schimbat, leganat si susurat vorbe dulci) : pantecul care dintr-o data e plat, neted, si pe care acum il atingi cu buricele degetelor ca “relicva” care a continut candva ceva pretios; si in somn dintr-o data ti se pare ca in burta a miscat ceva, ca pruncul e inca inauntru, vesnicele miscari care iti alinau fanteziile de mama in ultimele luni de sarcina- e acolo, e acolo! - si tresari- dar nu, uite, micuta este in patut, langa tine, si mai-mai ca surade dormind!

Nimic nu se compara cu satisfactia primei plimbari in trei-cu caruciorul pe malul marii la Mondello, graitoare cum este poza cu care m-am gandit sa va incant; orgoliul de parinti, placut gadilat de remarcile si urarile a cunoscuti si necunoscuti deopotriva, se umfla ca panzele unei falnice corabii intrand in port. Mama si tata, ca doi pauni infoiati cu cozile evantai, rotindu-se sa prinda scanteierile luminii in culorile penajului, avizi sa starneasca admiratie! E a noastra, toata a noastra este!

Greu cu odihna zilele astea…orele in care dulcea faptura are nevoie de tine se dilata, absorb orice alta preocupare, si elimina orice ferestruica de somn: timpul si spatiul sunt saturate, imbibate de plansetul sau ganguritul ferice al micutei! Numai ca sa va scriu cateva randuri m-am asezat de nenumarate ori in fata computerului, pentru ca in secunda urmatoare sa trebuiasca sa ma ridic degraba…datoria cheama (ok, e ca un ofiter, adorabil ce-i drept, care solicita si mustruluieste ordonanta!) La ordin, sa traiti!

Daca as putea evidentia cum fericirea noastra “iese” din rama fotografiei, ca un torent de euforie si implinire…totul multumita acestui mic “pachetel” in paturica roz zebrata cuibarit in brate, cu gurita in forma de inimioara (in ansamblu insa tatal in miniatura, sunt convinsa ca o sa remarcati!)

Multumesc tuturor pentru mesajele pline de afectiune si ganduri bune, ne-ati rasfatat cu caldura voastra- poate nu o sa ne cunoastem personal niciodata dragii mei cititori, dar tocmai pentru apropierea voastra va suntem cu-atat mai recunoscatori!

Pe curand atunci, destinul a mai deschis o alta poarta pentru noi (nu ne-am temut niciodata de schimbare!)…si este ultima ipostaza in care sotul meu a mai fost fotografiat cu tricoul oficial al clubului Palermo, “adaptat” cu fericitul nostru anunt pentru conferinta de presa de sambata. Incepe un alt capitol in viata noastra (file de roman…)

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Se potessi evidenziare come la nostra felicità fuoriesce dalla cornice- come un fiume di euforia e gioia…tutto grazie a questo piccolo “pacchettino” avvolto nella sua copertina rosa, bocca a forma di cuore (altrimenti tutta suo padre, sono convinta che lo noterete!)

Vogliamo ringraziare tutti per gli affetuosissimi messaggi, ci avete inviato tutto il vostro calore- magari non ci sarà mai l’occasione di conoscerci personalmente, però proprio per la vostra vicinanza vi siamo ancora più grati!

A presto allora, il destino ha aperto un altra porta per noi (non abbiamo mai temuto i cambiamenti!)…sarà questa l’ultima volta in cui vedrete mio marito indossare la maglia ufficiale del Palermo, adattata con il nostro felice messaggio per la conferenza stampa di sabato.

Così inizia un nuovo capitolo della nostra vita. Si ricomincia. SEMPRE!

Dragii mei fideli ai comunitatii MOV… astazi 19 Noiembrie 2009 la ora 16.36 (ora locala din Palermo), dupa un travaliu de 8 ore, am adus-o pe lume cu ajutorul lui Dumnezeu pe micuta noastra Samira Valentina, imediat intampinata cu nespusa emotie si nemasurata dragoste de catre mamica si fericitul tatic! Suntem binecuvantati.

Cateva randuri din clinica pentru voi….si cat de curand prima noastra poza…cu mult drag de la o mamica in al noualea cer…istovita de fericita sau istovita dar fericita (tati o tine in brate!)

Poze proaspete de azi (si ceea ce estimez ca sunt ultimele poze tip Matrioska- cu mini Superficiala in burtica!)- in Palermo storica, sub un dulce soare de noiembrie cu 25 de grade, pe bolta unui cer senin cu limpezimea zilelor de vara: ceea ce suspectez ca imi bulverseaza teribil micuta, facand-o sa creada ca suntem departe de “termen”, Scorpion de toamna bacoviana mohorata…Nedumerita, “simte” in schimb aer de mare si de vacanta, parfum de gradini mediteraneene vesnic inflorite!

Simbolic, am ales in dimineata aceasta o vizita culturala la Castelul Zisa, nume derivat de la originalul “Al-Aziza” in araba- insemnand “iubita”, “adorata”, “magnifica”: intocmai asteptarile noastre pentru copila ce ni se va naste, taram oriental pentru cea care va purta un nume oriental!

Castelul a fost inaltat in Sicilia normanda imediat dupa ocupatia araba, in secolul XII, sub domnia regelui Guglielmo I, pastrand fascinatia pentru ornamentatia islamica, cu splendoarea palatelor de califi- mozaicuri multicolore, ferestrele de lemn rafinat sculptate mashrabiyya, cu origini in Egiptul copt, delicate ca niste masti pentru ocultarea misterului interioarelor, si mai ales fantasticele “stalactite” muqarnas, elementul arhitectural islamic tridimensional, cu care sunt impodobite faimoasele Alhambra din Granada, Palatul Abbasid din Bagdad si mausoleul din Samarra (Irak), sau cel al Sultanului Qa’itbay din Cairo:

Pe bolta de la intrare au fost pictati asa numitii “Diavolii Zisei”, gardienii unei comori imparatesti- legenda spune ca oricat ai numara incornoratii…rezultatul nu este niciodata la fel: pozna draceasca! In centru se afla zeul Jupiter, inconjurat de alte divinitati mitologice precum Marte, Venus, Mercur si Vulcan, intre care “si-au varat coada” diabolicele prezente, si jocul lor iluzoriu, menit a tine muritorii de rand departe de tezaurul monedelor de aur:

Pe curand dragii mei cititori care “panditi” zi de zi dragalasa noutate…Chestiune de zile…sau de ore! 

File de jurnal:

Vizite din ce in ce mai dese la medic, as putea spune chiar “de rutina”, avand in vedere ca “totul tace”- unde pe comodul fotoliu ginecologic (de ce nu s-or fi gandit sa-l faca agreabil, precum un soi de divan turcesc, culoarea dulcetei de trandafiri, cu perne moi, brodate ca odinioara cu “Rapirea din serai”?!…ce huzur “controlul”!) printre emotii mai strecor cate un sugubat “Si, ia zi Doctore, i se vede deja capul?!” Iar sotul: “Cand iese o inscriem deja la scoala?” Deh, parinti nerabdatori…

Odata ce ajungi la termen, si aparitia travaliului intarzie, se iveste din nou prilejul pentru ca “mamicile in standby” sa devina receptacul pentru sfaturi, care mai de care mai nastrusnice. Faceti urechea palnie si retineti, nu se stie cand e nevoie de astfel de informatii!

SEX. In cazul unei sarcini perfect normale, cand medicul nu impune restrictii, se da unda verde la HOT, STEAMY, PREGNANT SEX (alaturare intentionata, obraznica de termeni). Ceee, este neaparat ca libido-ul femeii insarcinate sa fi fost de mult inabusit in ceaunul facerii?! Poate unora “pregnant sex” li se pare la fel de savuros ca si cum ai manca stridii cu banane sau hamsii cu ciocolata, insa expresia tumultoasa a amorului nu comporta decat efecte binefacatoare, fiorii orgasmului fiind nu doar senzationali pentru femeie (evident, DUH!), invaluind-o intr-o calduta stare-cocon de bine, ci avand si meritul de a produce hormonul oxitocina, cel care “invita” apoi uterul sa se contracte. Si ca masculul sa mai dea si el un contribut (inafara de cel initial, la conceptie!), lichidul seminal contine prostaglandina, hormonul care ajuta la maturarea cervixului. Asa ca ti se recomanda sa te rostogolesti in fan, in asternuturi de matase, in puf de gasca- unde te pofteste inima…in ideea “make love…nu cezariana!” Pont extra: dupa contact, incearca sa-ti mentii soldurile ridicate (ehm, sa faci “lumanarea” in luna a noua?! Daca accepti o provocare…)- ca atunci cand incercai sa “trimiti la vale” navala spermatozoizilor catre pretioasa tinta!!!

STIMULAREA SFARCURILOR: ati citit bine, amu a grait folclorul, trucul se explica prin  “pacalirea” uterului in a crede ca trebuie sa alaptezi, si astfel dus cu zaharelul incepe sa se contracte! Pe forumuri femei experte recomanda o stimulare energica, nu ca o mangaiere sau o aplicare cosmetica, ci mimetizand suptul copilului sau o pompita manuala de extras lapte! Cand obosesti, alterneaza un prosop cald cu unul imbibat in apa rece, sau mai bine- lasa-te in seama partenerului (cand scriu toate acestea, dupa un rezonabil “research”, nu ma pot abtine sa nu rad cu gandul la ce fete o sa faceti…!): let him do the rubbing job!

CEAI DE ZMEURA (frunze si fruct) sau CEAI DE URZICA- ierburi despre care se spune ca ar contine substante cu proprietatea de a declansa contractiile uterine- in asemenea masura incat nu se recomanda consumul in primele luni de sarcina- multe moase il propun insa pentru a stimula inceputul travaliului! (ok, de preparat amestec exploziv de zmeurica si urzica, o fiertura demna de un Sabbat vrajitoresc…pentru consum englezesc la ceaiul de la ora 5, impreuna cu faimoasele cucumber sandwiches!) Sunteti cu totii invitati la TRAVALIU TEA PARTY!

ACUPUNCTURA- practica raspandita in Asia, numeroase femei curajoase sunt gata sa jura ca dupa o sedinta din “terapia cu ace” travaliul lor s-a declansat in mod natural. Un experiment a demonstrat ca 70% dintre femeile care s-au supus acupuncturii au inceput travaliul fara interventie medicala si suplimente hormonale (prostaglandine si apoi pitocina). Sunteti pregatite oare sa aratati ca o pernita cu ace? Indoiala insasi este un ghimpe!

MANCARE PICANTA: recomandarile originale implica “a hot bowl of curry”. Pe langa delicioase mancaruri indiene condimentate cu foc lichid, ce-ati zice de un strasnic PAPRICAS ardelenesc plin de boia precum vulcanul de lava incinsa?! Placida mea constatare este ca la cat de picant-spicy-scandalos-de-condimentat mananc eu la ordinea zilei, trebuia de mult sa vi-o fi prezentat pe Baby S. !

Printre alte solutii mai mult sau mai putin traznite si disperate includ “tuns gazonul”, “calcat rufe” (aparent miscarea sacadata clic-clic declanseaza nasterea!), folosit otet balsamic in salata; inghitit cate doua linguri de ulei de ricin in combinatie cu suc de mere sau de portocale (castor oil- vechi remediu egiptean cu puternice proprietati laxative, care la nivel intestinal si abdominal “pune totul in miscare”); dans din buric sau hula-hoop hawaiian; ananas, mango sau papaya necoapte pentru enzime speciale; o pedichiura (se explica prin atingerea unor puncte vitale in reflexologie!)…si chiar o sperietura pe cinste, cu ptiuuu “stupit in san” si inceput instant de contractii (pacat ca a trecut deja sarbatoarea de Halloween!)…

Ok: rezumatul ideal ar fi sa faci o lunga plimbare pe jos (sau urcand scari lateral, ca un crab!) dupa o masa copioasa la un restaurant mexican (unde din meniu ai ales fierbinti enchiladas semnalate cu 3 ardeiasi chili-peppers, rosii ca masinile de pompieri si al naibii de iuti!); in timpul promenadei active sa te opresti intr-un loc discret pentru o intensa-quickie partida de sex, iar in drumul spre casa sotul satisfacut sa te lase la salon pentru o pedichiura si un masaj; seara sa bei o cisterna de ceai de zmeura, si cuibarita intre perne te uiti la “Cosmar pe Elm Street” sau “Blair Witch Project” (filmele mele horror favorite, din pacate nu este inca disponibil in Europa über-inspaimantatorul “Paranormal Activity”!)…ooo si poate cand stingi lumina…

A mai trecut o saptamana cu mici alarme false si contractii…si Baby S. prefera sa stea in “poala luxului”, cu  regim all-inclusive mancare&bautura, clima ideala, leganat non-stop prin mersul mamei, si diverse sunete stimulante si muzica, filtrate magic prin membrane inteligente…Incep sa-i dau dreptate doctorului american Harvey Karp a carei teorie “nou-nascutii de fapt ar avea nevoie de un al patrulea trimestru in uter- sunt femeile gestante care de fapt nu ar mai rezista la povara!”…si ma gandesc serios sa adopt un soi de marsupiu- kanguroo in care sa o port ici-colo, in contact cu caldura si confortul dulce al pielii mamei in continuare, doar-doar sa o conving sa iasa sa se bucure de lumea inconjuratoare! (Daca burticile ar fi fost cumva tehnologic dotate cu un hublou, ca bebe sa traga cu ochiul si la ce se petrece pe-afara, m-as fi asteptat sa ajung la varsta gestationala a unui elefant: minime intentii sa mai treaca prin osteneala nasterii!)

Pentru cine m-a intrebat daca “Baby S.” este un indiciu in privinta numelui (cititoarea “Ralu”)- confirm, este perfect adevarat. Litera “S” se strecoara sinuos-subtil in vietile noastre- Superficiala…nascuta de Samhain (precum mi-a sugerat cititoarea “Karmapolice”)- sarbatoare celtica cu ritualuri magice, “Ziua Sufletelor”: festivalul toamnei, al stingerii naturii si inceputul “Intunecarii”: viata secreta din subteran, sub frunzisul mort, si migratia spiritelor intre cele doua lumi, trecerea “de dincolo”…

Intre timp merg si merg prin Palermo, urc si cobor- scari antice- maratonul gravidei nerabdatoare, si ma gandesc la straniile combinatii de destin care au “pilotat” nasterea primului nostru copil aici, in Sicilia (inca un “S” semnificativ!)…Am dezvaluit deja intr-un interviu ca Baby S. va purta un nume oriental- omagiu palpabil al pasiunii mele, si inepuizabila sursa de visare si inspiratie! Cu crescanda fascinatie am “investigat” prezenta civilizatiei arabe in Sicilia, si in Palermo sublima sa expresie de odinioara, abundenta si arome familiare, cu mai mult de un mileniu in urma!

Cucerirea musulmana a Siciliei s-a infaptuit in anul 827: o armata de zece mii de arabi, berberi, persani si mauri spanioli debarca la Capo Granitola, la ordinele emirului din Qairawan (orasul din Tunisia cu vestita moschee Sidi-Uqba, antic lacas de cult islamic, cu cel mai vechi minaret din lume si cele mai armonioase compozitii ale artei musulmane- construita la anul 670 pe ruine cartagineze). Emiratul sicilian adopta capitala fostei dominatii bizantine Panormo, care devine Balarmuh, si de aici una dintre cele mai infloritoare madina din zona mediteraneeana: mai presus de andaluza Qurtuba (Cordoba) a umayyazilor, de Al-Qahira (Cairo), riscand chiar sa iasa din umbra maretei Constantinopol drept o luminoasa protagonista!

Epoca islamica inseamna secole de glorie si opulenta: geniul saracen (termen folosit de europeni in Evul Mediu pentru a desemna arabii si mai apoi pe toti cei de religie islamica) ilumineaza arta si arhitectura, impulsioneaza miraculos economia si comertul, bazarul si suq-urile sunt pline de miresme exotice si sclipirea bijuteriilor de aur si argint batute cu nestemate…Arabii au introdus culturile de fistic, de bumbac, de curmale, de trestie de zahar, de portocal si lamai, pepenele galben, dar si planta de papirus, din care se obtineau pretioasele foi pentru scris! Pamanturile deveneau fertile prin sisteme de irigatii complexe, in ateliere se invata prelucrarea matasii, a bumbacului si a zaharului, vopsirea tesaturilor; artizanii raspandesc mestesugul lemnului sculptat, al sidefului, al smaltuirii ceramicii- iar in port nave din Europa, din Levant-Mashriq, din Orientul indepartat, transportau incarcaturi fabuloase!  

Calatorii vremii vad un Palermo magnific, cu palate cu domuri si cupole ornamentale, decorate cu arabescuri, simboluri ale infinitului; minarete de moschei in ceramica multicolora; strazile centrale placate cu marmura (simat al-balat) gradini cu palmieri si arbori de scortisoara si piper, case cu arcade sculptate si iwan, bolta islamica. Shera al-Kes (in ziua de azi Via del Celso) te conducea de-a lungul zidurilor Palatului (Cassaro- al Qasr) pana la Bab al-Bahr, poarta marii! Cel mai aglomerat cartier era Harat al-Saqalibah, cartierul mercenarilor slavi ai emirului; cartierului moscheii- Harat al-Masgid Ibn Siqlab-i se alatura treptat o colonie evreiasca, dand nastere Harat al-Yahud, cartierului ebraic; iar cartierul Abu Himaz, langa Suq al-Hattarin (piata spiterilor si farmacistilor) apartinea credinciosilor islamici: Balarmuh era un oras al tolerantei, al armoniei intre etnii si religii. In mozaicul sau social se regaseau crestini si evrei, greci, slavi si tatari alaturi de musulmanii majoritari veniti din orice colt al imperiului: berberi, egipteni, marocani, sirieni, irachieni, persani…

Integrarea dintre cuceritori si supusi presupunea din partea celor din urma un raport de vasalitate- dhimmi, platind un tribut anual- djiziah (de la care erau scutiti batranii, copii, femeile si sarmanii!), insa se bucurau de aman, de libertatea comertului si de gestionarea propriilor averi; le era interzis totusi sa poarte arme, sa mearga calare, sa-si ridice case mai inalte decat cele ale urmasilor Profetului, sa-si construiasca biserici si manastiri noi (le puteau servi drept lacase de cult edificiile deja inaltate, sasu puteau renova cele aflate in ruina)…iar in drum trebuiau sa cedeze trecerea musulmanilor!

Amprentele Orientului meu iubit se mai pot gasi in Palermo doar in cateva locuri- in cateva structuri din Palazzo Reale cu splendida sa Capella Palatina, fosta resedinta a emirului arab; in biserica normanda S.Giovanni degli Eremiti (foto), in Palazzo della Zisa (de la “Aziza”, in araba cea iubita!), in interiorul careia se gaseste acum Muzeul Islamic; in Castello della Cuba (de la cuvantul arab qubba, cupola!)- al carui pavilion intr-o superba gradina fu locatie si pentru una dintre nuvelele din Decameronul lui Boccaccio; si in castelul Fawwarah din epoca kalbita, al emirului Giafar, in prezent castelul Maredolce din Parco Vecchio…Farmecul misterios al unei epoci apuse, din orasul pe care geograful arab Idris il amintea drept “cea mai mare si frumoasa metropola a lumii”!

Chiar pe o coloana a Catedralei din Palermo se gaseste inscriptionat un verset din Coran, Sura 7, creatie si “Limbo”- salasul sufletelor trecute in lumea de dincolo, aflate in “suspensie” pe buza infernului; versetul 54 spune- “Stapanul tau este Dumnezeu, care a creat cerul si pamantul in 6 zile (…) el trage noaptea ca un val peste zi, a creat soarele, luna si stelele, toate supuse de legi de El facute.(…) Binecuvantat fie Dumnezeu, Stapanul universului!” 

Desi nimic nu ma anima precum aceste neobosite peripluri…cu ruine si particele dezgropate, pulsand surd de energia istoriei, sper sincer- DRAGII MEI CITITORI si insotitori de calatorii virtuale- ca urmatoarea mea postare sa fie un concret mesaj cu eficienta imediata…”AM PLECAT LA CLINICA…PE CURAND!!!” 

Cu un zambet larg pentru cititorii mei- poze proaspete: de la aniversarea de aseara, in dulce companie: burtica, sotul si tortul special Sette Veli (sapte straturi de ciocolata, unul mai delicios si mai cremos decat celalalt: creatie palermitana a cofetariei Capello si exportat in toata lumea!)…si cativa prieteni, toti tragand cu ochiul la sarbatorita: cu speranta ca in loc de sampania la miezul noptii sa se lase cu “o contractie mica”…un inceput de travaliu

Va marturisesc ca si eu nadajduiam in secret ca de ziua mea sa fi primit deja cel mai frumos cadou…sa-mi pot tine micuta in brate! Nu-i nimic, e clar ca Baby S. se vrea o protagonista in toata puterea cuvantului si are nevoie de o zi speciala doar pentru ea!

“Fiesta” a continuat si astazi, cu pranz in gradina si dublu-tort (triplu, daca l-am socoti si pe cel de ciocolata de aseara!)…primele poze le-am facut cu implinirea venerabilei varste de 82 de ani (pusesem lumanarile invers!):

In timp ce trageam aer in piept sa spulber lumanaricile…vocea profesoarei de la cursurile prenatal imi rasuna profetic in constiinta, ca greierele intelept: “in timpul contractiei, respiratie controlata- inspirati scurt si expirati puternic, ca si cum ati sufla in lumanarile de pe tort!”

E clar, ma mai pot gandi OARE la altceva…decat la MOMENTUL CHEIE?!

P.S. Si cum gravidei nerabdatoare ii sade bine cu activitatea….in seara asta sunt la stadion la meciul Palermo-Genoa. Pai daca se joaca de 1 noiembrie…